De astazi am lansat o noua pagina pe blog, “Soul Photo (imagini dragi)“, unde veti putea admira imagini impresionante, pe care le apreciez mult, fie prin prisma calitatii actului fotografic , taria mesajelor pe care le transmit sau zambetele pe care ti le starnesc. Creatiile nu imi apartin si nu vor fi incluse in categorii.
“End Line” / “Danger , Private Property, No Trespassing” sunt mesaje care ar putea cu usurinta sa fie amplasate incepand cu finele lunii mai 2008 pe strada Piezisa, din campus Hasdeu.
Impulsionati fiind de nevoia de voturi din partea studentilor din mediul universitar clujean, stafful de campanie a PD-L Cluj-Napoca, in frunte cu dl. Emil Boc , au initiat o campanie de strangere de semnaturi pentru inchiderea strazii.
Ce este Piezisa? Sa spunem, rezumativ ca este cea mai animata strada (zi si noapte) din cel mai mare campus studentesc din Cluj-Napoca, Hasdeu. O strada impanzita de terase , pizzerii, internet-caffe-uri, fast-food-uri. O strada ingusta, pe care circula foarte multi tineri dar pe care circulau si foarte multe masini, existand mereu pericolul accidentelor.
Desi prima incercare de “plantare” a stalpilor, a celor de la RADP , a fost repede contrata de furia comerciantilor din zona, inspaimantati ca nu mai pot aproviziona, astazi strada e inchisa cu un sistem ingenios , pe care il poti debloca doar daca ai “cheia magica”. Este vorba de un stalp care se poate retrage in pamant la actionarea unei chei, pentru a permite celor din zona sa poata iesi. Iata cum arata strada Piezisa pe 30 Mai! (Multumiri Janinei pentru aparatul foto! 
)
Ca sunt un fan al celor de la Coldplay, nu mai este de mult o noutate pentru prietenii mei. De curand am gasit un videoclip in care i-am putut vedea ,in calitatea lor de “animatori ai scenei mondiale”, pe cei mai marcanti lideri politici de ieri si de astazi, dansand pe piesa “Violet Hill”. O minunata imbinare intre “teatrul de papusi” atat de practicat de conducatorii statelor mari si marea problema a umanitatii , razboiul.
Nu puteam sa uit de vechea mea pasiune pentru Geografie si de fascinatia pentru Muntele Everest , chiar daca stiu ca visul meu de a-l urca e doar “dust in the wind“.
Astazi se implinesc 55 de ani de la cucerirea varfului (in anul 1953 , mai 29) de catre sir Edmund Hillary insotit de serpasul nepalez Tenzing Norgay!
O mare finala pe care din pacate nu am reusit sa o vad , in pofida pasiunii mele pentru fenomenul fotbalistic.
La Moscova (la fel ca si la Cluj-Napoca) a plouat , semn de belsug pentru una din echipele anglo-saxone. Jucatorii au dat dovada de ambitie si o imensa dorinta de a castiga cea mai valoroasa cupa din fotbalul mondial, cupa Champions League, un vis al oricarui fotbalist. Cred ca cele mai interesante momente care pot exista intr-un meci de o asemenea anvergura sunt loviturile de la 11 metri, cele cateva clipe in care portarul si jucatorul advers stau fata in fata si isi analizeaza miscarile , intuind parca unde se va arunca sau va suta fiecare. Un razboi psihologic in care nu poate exista decat un unic invingator… iar in seara asta Van Der Saar a demonstrat ca “is the one” si ca este un luptator in adevaratul sens al cuvantului. O lectie extraordinara de tarie de caracter.
Voua cum vi s-a parut finala de anul acesta?
Risc sa trec direct la un limbaj “lacrimogen” , gandindu-ma la ce o sa ma astepte maine, la ce experienta o sa traiesc in Aula facultatii pe care o absolvesc in acest an. Maine am programat cursul de suflet, o organizare mai atipica pentru facultatile din Universitatea “Babes-Bolyai”, un moment in care ne reintalnim cu profesorii pe care i-am avut in timpul facultatii , un moment in care ,cu siguranta, o sa ma gandesc la cat de multe am reusit sau nu sa fac in cei 4 ani de studentie, aici la Cluj-Napoca. Pentru mine o sa fie un moment din capitolul “trage linie si spune-mi ce poti imbunatati?”. Desi intotdeauna ma lupt sa nu fiu un om al regretelor si melancoliei… am un ghimpe pe suflet, acela ca multi , dintre cei pe care ii consideram prieteni in facultate, au dat dovada de “falsitate in trairi”. Asta e viata uneori !
La capitolul “Impresia artistica” maine sunt convins ca singurul lucru care o sa-mi displaca o sa fie “Gaudeamus” (niciodata nu am reusit sa invat versurile, poate si pentru ca nu am fost un elev model la latina in liceu)… totusi, promit sa cant un “la-la-la” din tot sufletul
Nu ma intrebati cum au trecut cei 4 ani de studentie pentru ca sunt mult prea contrariat de “nebunia” timpului. Momentele petrecute in facultate vor ramane intotdeauna amintiri puternice , placute, cu experiente atat de faine, care nu fac altceva decat sa ma incarce cu un energia a 1000 de optimisti incurabili, si sa-mi ofere perspective pline de sens. Voi ramane intotdeauna un student care invata de la lumea care-l inconjoara!
Acum cateva zile, am descoperit playerul celor de la Radio 1 BBC (radioul national al Marii Britanii) si de atunci le ascult cu interes emisiunile care , sincer, sunt cu mult peste productiile pe care le putem auzim la radiourile romanesti. Poate doar “raposatul” Radio 3 Romania Tineret (acum www.radio3net.ro) avea ,intre 2000-2003, un program asemanator prin prisma profesionalismului si a dedicarii producatorilor.
Tot la Radio 1 BBC , am auzit pentru prima data despre cel mai mare eveniment de muzica in aer liber din insula britanica, “Radio’s 1 Big Weekend” , un eveniment aflat anul acesta la cea de a 7-a desfasurare de forte. Ce-i interesant la evenimentul asta, e faptul ca in fiecare an se desfasoara intr-o alta locatie de pe teritoriul Angliei si biletele sunt oferite gratis, celor care se inscriu pe site-ul BBC. Anul acesta “Radio’s 1 Big Weekend” si-a amplasat scenele in parcul Mote , unde vedete/formatii in voga ca Madonna, OneRepublic, Usher, Nelly, The Kooks, The Enemy, Duffy, The Fratellis, Fatboy Slim au ridicat cei 30.000 de spectatori in picioare. Cel mai mare interes a fost pentru concertul sustinut de eterna Madonna, o particica din el l-am gasit pe youtube. Consider ca ar fi un bun exemplu organizarea unui astfel de eveniment si in Romania. Cine stie ?! poate directorii de la Radio Romania Actualitati imi vor asculta opinia si vor invata de la colegii lor din Marea Britanie. In acest mod, am avea de castigat si in “reabilitarea” turistica a unor zone defavorizate din tara.
Site-ul evenimentului :http://www.bbc.co.uk/radio1/bigweekend/
Toate sunetele produse de masina prezentata in spotul publicitar, Honda Civic, sunt reproduse de un cor ai carui membrii au exersat timp de 6 luni, pentru a ajunge la performanta si calitatea sunetelor pe care le veti auzi in reclama.
Nu puteam sa nu remarc “schimbarea la fata” a bancii CEC (cea mai veche banca din Romania). Un proces de rebranding realizat cu sprijinul Brandient daca nu ma insel (asadar inca o data d-na Aneta Bogdan pe fir), un proces care a costat banca 45 milioane RON. In opinia mea, un efort financiar absolut inutil, stiindu-se faptul ca banca va fi vanduta in curand, asadar isi va insusi identitatea cumparatorului. Asa au facut si cei de la Connex care au trecut printr-un proces de rebranding cu cateva luni inainte de a fi facut public anuntul ca a fost cumparat de Vodafone.
In cazul CEC , consider ca noua imagine e indoielnica. Te trimite cu gandul la o companie silvica, numai daca vezi acea frunza de stejar, iar combinatia de culori , verde -galben, nu e caracteristica unei institutii financiare. Nu mai aduc in discutie mesajul atasat rebrandingului care e absolut umilitor pentru CEC:
“Avem 144 de ani in spate,
Si totusi suntem la inceput (sa inteleg ca nu au invatat nimic din experienta lor vasta)
Nu se termina acum, (cum naiba sa se termine??? au fatidicul in ei)
Acum incepe, (WOW…ce anume?)
Nu ne este frica sa ne schimbam, (desi toti au crezut asta? de apreciat totusi curajul)
Ne este frica sa ramanem la fel, (pai cred si eu)
Poate ca vom merge incet, (cat de incet?)
Dar niciodata nu vom merge inapoi. “ (mult succes!)
Iata ce a fost CEC-ul candva, pentru cei care sunt tineri si nu au prins zilele lui de glorie:
Pentru americani si de ce nu, chiar si pentru noi, oameni ai secolului 21, o familie cu 18 copii nu este altceva decat o alta ciudatenie, un element al ineditului. Insa , daca stau bine si ma gandesc, in timpurile strabunicilor nostri , o familie cu 12, 14, chiar 20 de copii era ceva normal. Chiar unul dintre bunicii mei facea parte (Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!) dintr-o familie cu 8 frati si 4 surori.
Ei bine, la americani, ca tot sarbatoresc ei Mother’s Day (=8 Martie la noi?) pe mai multe canale de stiri apare in prim-plan familia Duggar din Arkansas cu nasterea celui de-al 18-lea copil. Cateva date mai inedite despre ce a “suferit” mama familiei, Michelle , ar cuprinde faptul ca:
- ea si-a petrecut 11 ani din viata doar insarcinata si normal, nascand
- 90.000 de scutece au fost folosite pentru toti copiii
- toti copiii au nume care incep cu litera “J” si toti invata sa cante la vioara si pian
- cel mai mare dintre copii familiei Duggar are 20 de ani , iar cel mai mic 9 luni
- casa in care traiesc este impartita pe sectoare, fiecare din familie isi cunoaste in acest mod sectorul in care isi va finaliza atributiile in fiecare zi
- familia are un documentar pe Discovery Channel
Asta da familie … plina de binecuvantare ar declara unii, extrem de nebuna ar sustine altii, important e ca sotul a reusit sa faca mai mult decat o echipa de fotbal Cat ar fi strans familia asta numai din alocatia copiilor daca ar fi trait in Romania?
Iata-i in poza, asa-i ca sunt extraordinari!?!
Numai apreciere regizorului acestui videoclip pentru ca a mizat pe copii, pentru a aduce in atentia fiecaruia dintre noi, un mesaj cu suflet , plin de speranta, “intr-o zi vom fi impreuna, o singura inima , o singura minte“. Pentru o lume mai buna, doamnelor si domnilor, copiii lumii !!!
…de anchetatorii DNA (Directia Nationala Anti Coruptie), care au aprobat cu multa mandrie ca erau nici mai mult nici mai putin decat 1,7 milioane de euro! Valiza cu bani a fost gasita in posesia lui Teia Sponte (Vicepresedinte C.A. al FC. Steaua Bucuresti) …
Toate bune si frumoase… toata povestea asta (care pare a fi mai mult o plasa intinsa lui Becali de cei care il au la suflet) seamana foarte mult cu “Scufita Rosie”! Lupul (DNA), desi inca de la “fatare” a demonstrat ca pe langa coada purtata intre picioare are si infatisare de mioara care isi admira propia “maslina” (anchete de pomina , facute mai mult pentru a-si justifica aerul de milioane de euro pe care il respira din buzunarele noastre ale contribuabililor), s-a ghidat acum dupa Aroma si a mers pe cale(a) Turzii pana a dat de bunicuta care isi cara “pensia” babana data de Becali pentru a-si sterpeli dintii pe care nu ii mai are, cu ciocolata si bomboane.
Sa fim seriosi! O plasa intinsa acum bietului Becali si procentelor sale , tot mai alarmante pentru multi, din sondajele de popularitate. Toata plasa asta e legata si de fotbalul romanesc in care tot mai des apar informatii legate de blaturi si motivari financiare suplimentare pentru echipele care impiedica adversarii celor care se bat pentru un loc de cupa europena. Desi condamn blaturile si m-as bucura sa vad si primele persoane trase la raspundere, nu percep ca fiind o ilegalitate motivarile financiare oferite cuiva pentru a juca si cu mai multa ardoare pentru onoarea si traditia clubului sau . Asta nu e MITA! Contrar definitiei dezastruoase existente in DEX pentru mita: “Suma de bani sau obiecte promise unei persoane, cu scopul de a o obliga sa-si incalce obligatiile de serviciu sau sa le indeplineasca mai constiincios” . Ultima parte din definitie e absolut incredibil de ambigua… sa inteleg ca si managerul unei companii care le ofera angajatilor bonusuri la incheierea unui anumit numar de contracte poate in orice moment sa fie acuzat de dare de mita?! :)) Asta e buna!
Cip-Cirip
ei au ciripit in cuib...