Risc sa trec direct la un limbaj “lacrimogen” , gandindu-ma la ce o sa ma astepte maine, la ce experienta o sa traiesc in Aula facultatii pe care o absolvesc in acest an. Maine am programat cursul de suflet, o organizare mai atipica pentru facultatile din Universitatea “Babes-Bolyai”, un moment in care ne reintalnim cu profesorii pe care i-am avut in timpul facultatii , un moment in care ,cu siguranta, o sa ma gandesc la cat de multe am reusit sau nu sa fac in cei 4 ani de studentie, aici la Cluj-Napoca. Pentru mine o sa fie un moment din capitolul “trage linie si spune-mi ce poti imbunatati?”. Desi intotdeauna ma lupt sa nu fiu un om al regretelor si melancoliei… am un ghimpe pe suflet, acela ca multi , dintre cei pe care ii consideram prieteni in facultate, au dat dovada de “falsitate in trairi”. Asta e viata uneori !

La capitolul “Impresia artistica” maine sunt convins ca singurul lucru care o sa-mi displaca o sa fie “Gaudeamus” (niciodata nu am reusit sa invat versurile, poate si pentru ca nu am fost un elev model la latina in liceu)… totusi, promit sa cant un “la-la-la” din tot sufletul

Nu ma intrebati cum au trecut cei 4 ani de studentie pentru ca sunt mult prea contrariat de “nebunia” timpului. Momentele petrecute in facultate vor ramane intotdeauna amintiri puternice , placute, cu experiente atat de faine, care nu fac altceva decat sa ma incarce cu un energia a 1000 de optimisti incurabili, si sa-mi ofere perspective pline de sens. Voi ramane intotdeauna un student care invata de la lumea care-l inconjoara!